Invierea Domnului – inceputul mantuirii noastre, a invesnicirii noastre, a convingerii ca dincolo de moarte exista viata si ca acel adesea invocat “carpe diem” pacatos este uneori lipsit de sens… daca stiu ca dincolo de moartea fizica exista altceva – viata, iar stiinta astazi nu numai ca nu infirma aceasta realitate, dar o sustine, atunci nu mai pot trai ca si cum nu mi-ar pasa de ce se va intampla cu mine dincolo de aceasta trecere, dincolo de moartea incontestabila. “Carpe diem”… ca si cum azi ar fi ultima zi a vietii tale, fara constiinta intalnirii cu Dumnezeu, poate cu gandul ca si tu esti un mic dumnezeu in lumea ta, te poate aseza in imposibilitatea “gustarii” frumusetilor netrecatoare.
Chemarea la lumina, de catre Cel care este Lumina… in noaptea Sfanta a Luminii… a fost adresata si credinciosilor nostri prezenti in Sfanta Biserica. A fost o slujba frumoasa, poate cea mai frumoasa de pe intreg parcursul anului bisericesc datorita semnificatiilor sfinte; anul acesta am savarsit pentru prima data in cinci ani de pastoratie la Cauesti slujba Invierii in Biserica noua. A fost o noapte sfanta… finalizata cu rugaciunea de sfintire a pastii si a oualelor rosii. Hristos a Inviat!
